Caută copaci cu scorburi naturale, crăpături adânci sau ramuri groase rupte. Specii precum fagul, bradul sau molidul bătrân oferă adăpost pentru bufnițe și ciufi. Nu te apropia la mai puțin de 20 m de cuib în perioada de clocire (martie–iunie).

Un kit simplu de testare a pH-ului, turbidității și nitraților, o sticlă de sticlă curată, un caiet de teren și un telefon cu GPS. Colectează mostre din aval, fără a tulbura sedimentele. Raportează valorile neobișnuite la garda de mediu județeană.

Alege trasee marcate, nu tăia scurtăturile, poartă deșeurile cu tine (inclusiv coji de fructe), folosește un filtru de apă reutilizabil și păstrează o distanță de cel puțin 50 m față de animale sălbatice. Evită zonele de cuibărit și hrănire.

Nu culege flori, plante sau ciuperci – multe specii sunt protejate prin lege. Fotografiază-le și raportează-le pe platforme de citizen science. Calci doar pe potecă pentru a nu deteriora solul și rădăcinile fragile.

Da, poți descărca broșura „Păduri și ape – ghidul drumețului responsabil” de pe site, la secțiunea Resurse. Conține fișe practice pentru identificarea arborilor, testarea apei și planificarea traseelor sustenabile.